Evaluarea supraviețuirii şi a răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni
din speciile ameninţate critic, lansați în Dunărea inferioară

Proiect finanțat din Fondul European de Pescuit prin Programul Operațional de Pescuit 

Despre proiect

Toate populațiile speciilor de sturioni care se reproduc în Dunăre sunt clasificate în Lista Roșie a Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii (UICN) (www.iucnredlist.org) ca fiind periclitate critic (morunul, păstruga, viza şi nisetrul) sau amenințate (cega), de asemenea sunt incluse în Anexa 5 a Directivei CE pentru Habitate şi în Anexa 2 a Convenției de Comerț Internațional cu Specii Amenințate de Faună şi Floră (CITES).
Sturionii constituie specii indicatoare ale calităţii mediului în regiunea unde trăiesc datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc în timpul migrației, creșterii puilor în fluviu şi a adulților în mare.
Ţările din regiunea Dunării Inferioare au convenit în cursul Reuniunii regionale CITES de administrare a sturionilor, organizată la Tulcea în luna iunie 2013, asupra unei Strategii Regionale pentru conservarea şi managementului durabil a populaţiilor de sturioni din N-V Mării Negre şi Dunărea Inferioara în concordanță cu CITES. În baza acestei strategii toate ţările trebuie să monitorizeze anual starea stocurilor de sturioni şi să implementeze programe de populare de susţinere a populaţiilor aflate în declin.

Sturgeon news

Numai prin studii aprofundate şi prin lucrări serioase putem să ne afirmăm în faţa lumii civilizate ca un popor inteligent, conştient de înalta sa misiune culturală la gurile celui mai măreţ fluviu european şi să punem totodată şi ţara în stare să tragă toate foloasele din situaţia ei geografică atât de favorabilă. GRIGORE ANTIPA

Multimedia

STURGEONS - A HAERITAGE FROM AGES PAST

Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

a. Capacitatea puilor de sturioni crescuți în condiții de acvacultură de a se adapta mediului sălbatic

Atât puii de trei ani, populați în anul 2013, cât și cei de un an, populați de acest proiect în anul 2015, s-au adaptat rapid la mediul sălbatic din Dunăre și în apele de coastă din Marea Neagră. Toate datele biometrice (Indicele Foulton, LT, GT) ale puilor recapturați în mare în apropierea gurilor brațului Sf. Gheorghe cât și Ucraina, în zona Golfului Karkinit / gura limanului Niprului arată caă puii de morun și nisetru au crescut la fel de bine ca puii sălbatici, dovedind o capacitate extraordinară de a se hrăni și a crește în greutate.

b. Locurile de populare în Dunăre

Nu a putut fi pusă în evidență o diferențiere clară a puilor care au ajuns în mare din cele 5 locuri de populare utilizate în anul 2013 sau între cele trei locuri utilizate în anul 2015.

c. Căile de migrație a puilor populaţi spre locurile de hrănire în mare

Marcarea cu emițătoare ultrasonice și urmărirea puilor de sturioni cu o rețea de stații automate de recepție a confirmat faptul deja cunoscut (Rosten et al. 2011; Paraschiv 2011) că majoritatea puilor folosesc Brațul Chilia pentru migrația spre mare. Cel mai rapid se deplasează puii de morun și de nisetru iar cel mai lent cei de păstrugă. Acesta din urmă specie are un comportament pronunțat de a rămâne în fluviu un timp îndelungat. În anul 2014 patru exemplare de păstrugă marcate CWT au fost capturate accidental în luna aprilie pe Brațul Gogosu, în aval de Porțile de Fier 2, după ce se deplasaseră peste 200 km în amonte. La fel un alt exemplar de păstrugă populat în anul 2015 a fost capturat accidental în interiorul deltei, pe canalul Pardina – Stipoc.

d. Hrănirea puilor după popularea în Dunăre

La doar câteva zile după populare exemplarele de pui de morun populate în Sept. 2013 la Corabia (Km 603), capturate accidental la Km 150 / Galați, aveau în tubul digestiv între 3 – 6 pești de fund de talie mică (Fig. 26 si 27), ceea ce dovedește că s-au adaptat foarte repede la mediul sălbatic și au început a se hrăni cu pești de talie mică. Toate observațiile noastre asupra conținutului stomacal extras de la pui populaţi capturați în mare la Sf. Gheorghe arată că ele se hrăniseră intens folosind fauna de fund foarte abundentă în zona de la gurile brațului Sf. Gheorghe.

e. Răspândirea în mare a puilor de sturioni populaţi în Dunăre

Datele de capturare accidentală la pescuitul costier sau prin pescuit de evaluare din Ucraina, Georgia, Turcia, Bulgaria și România au arătat că puii populaţi în Dunăre se răspândesc doar în zona de NV a Mării Negre, în apele teritoriale ale Rumâniei, Ucrainei și Federației Ruse, și doar un număr nesemnificativ de exemplare (probabil cele mai slăbite) sunt purtate de curentul dominant N-S și ajung să treacă de gura Bosforului, fiind semnalate în zona de vărsare a fluviului Sacharia din sudul Mării Negre.
Din păcate durata limitată la doar trei ani a acestui proiect pilot nu a permis observații privind reîntoarcerea sturionilor populaţi în Dunăre pentru reproducere. Exemplare de nisetrii poluate anterior (2008 și 2009) au fost capturate accidental în nordul Mării Negre în Golful Odessei, având greutăți corporale asemănătoare cu exemplarele sălbatice de aceeași vârstă.

f. Impactul puilor populaţi asupra diversităţii genetice a populaţiilor de sturioni din Marea Neagră

Exemplarele sălbatice din populațiile celor trei specii de sturioni investigate prezintă o diversitate genetică mare: la morun 37 haplotipuri, la nisetru 35 haplotipuri iar la păstrugă 57 haplotipuri; ceea ce este un indiciu că acestea continuă să aibă un potențial ridicat de refacere și redresare dacă sunt lăsate suficient timp pentru ca structura de vârste să se refacă pe cale naturală.
La nisetru diversitatea genetică mult mai ridicată în zona de NV a Mării Negre (24 haplotipuri din totalul celor 35 detectate de noi), în zona Golfului Odessei, în apropierea gurii limanului Niprului, decât în apropierea gurilor Dunării (Fig.49), se datorează cantonării în acestă zonă de hrănire a exemplarelor de nisetru având originea în Limanul Niprului, unde funcționează deja de mai bine de 10 ani o mare stație de reproducere controlată în scopul populării de susținere, care a populat aproape exclusiv pui de nisetru (Bushuiev, 2015, comunicare personală).
La nisetru, unde populația care se reproduce în Dunărea inferioară este într-un declin pronunțat (Suciu & Guti 2012), puii populați experimental au contribuit la „salvarea” unui număr de 10 haplotipuri din structura genetică inițială / istorică a populației. Acesta salvare se va materializa însă doar dacă aceste exemplare se vor reîntoarce în Dunăre și se vor reproduce, ceea ce, dat fiind timpul limitat, acest proiect pilot nu a putut verifica.
Pentru a nu reduce diversitatea genetică populările viitoare vor trebui efectuate cu pui proveniți de la femele sălbatice sau F1 care au alte haplotipuri decât cele 10 care au fost folosite în perioada 2010 – 2014, ceea ce impune analiza genetică a tuturor exemplarelor de nisetru capturate vii pentru reproducere controlată.
Este îmbucurător faptul că în apele de coastă ale României nu au fost semnalate exemplare de nisetru care au haplotipuri D-loop „contaminate” de secvențe ADN caracteristice nisetrilor de Lena, care cel mai probabil sunt rezultatul practicilor de la stațiile de reproducere pentru populare de susținere din Regiunea Marii de Azov.
La păstrugă diversitatea genetica a exemplarelor sălbatice capturate în apele de la coasta Mării Negre este cea mai ridicată (57 de haplotipuri) dintre cele trei specii. Nici un exemplar populat în Dunăre nu a ajuns să fie semnalat în zona Golfului Odessa din NV Mării Negre, diversitatea genetică a exemplarelor sălbatice fiind aici cea mai redusă (doar 4 haplotipuri) (Fig.57). Specia are cel mai ridicat potențial de redresare naturală dacă moratoriul asupra pescuitului comercial va fi respectat.
La morun diversitatea genetică a exemplarelor sălbatice (N=37) este importantă iar a celor populate în anul 2013 arată că au fost produși și utilizați pui care au doar 4 haplotipuri. Astfel, pentru a putea afecta în viitor diversitatea genetică a populației ar trebui ca programul de populare la aceasta specie să fie continuat fără a se controla diversitatea genetica a femelelor sălbatice folosite pentru producerea puilor.
Numărul mare de pui sălbatici de morun capturați în apele de coastă de la gura brațului Sf. Gheorghe în anul 2014 (N=118) și 2015 (N=45), coroborat cu evoluția recentă a recrutării naturale înregistrată în fluviu (Onara et al 2015 ) arată însă că populația este pe un curs ascendent de refacere și nu mai are nevoie de populare de susținere ci doar de un răgaz pentru completarea structurii de vârste a meta-populației prin menținerea moratoriului asupra pescuitului comercial.

g. Recomandări privind continuarea Programului de Populare de Susţinere în România

Având în vedere numărul impresionant de pui sălbatici de morun și de păstrugă de diferite vârste observați în cursul celor 5 campanii de pescuit de evaluare efectuate la Sf. Gheorghe de acest proiect pilot în anii 2014 și 2015, care dovedește existența unui nivel al reproducerii naturale mediat de măsurile de stopare a pescuitului comercial adoptate în anul 2006 care va permite refacerea stocurilor acestor două specii pe cale naturală, considerăm că singura specie la care trebuie continuat popularea de susţinere este specia nisetru.

h. Propuneri pentru un Regulament European pentru redresarea prin populare de susţinere a populaţiilor de sturioni critic periclitate

Au fost redactate recomandări către Comisia Europeana pentru organizarea, sub auspiciile DG Mare și Societății Mondiale de Conservare a Sturionilor (WSCS), a unei Reuniuni care să examineze și să discute posibilitatea și condițiile în care repopularea și popularea de susţinere pentru refacerea stocurilor de sturioni periclitate critic să fie sprijinite financiar prin mecanismele specifice ale C.E.

i. Diseminarea națională și internațională a rezultatelor proiectului

Rezultatele proiectului pilot au fost prezentate și discutate la 6 workshop-uri, conferințe și reuniuni internaționale organizate în România (4), în Grecia (1) și în Franța (1), și la două reuniuni naționale organizate de WWF Romania și respectiv de ANPA și Institutul de Biologie al Academiei Române, cu participarea ONG și respectiv a asociațiilor de pescari.
A fost realizat și distribuit un pliant în limba română pentru pescarii profesioniști și un film documentar în limba română cu subtitrare în limba engleză care a fost postat pe Youtube (https://www.youtube.com/watch?v=ofryFErRnCY).
Prezentări sintetice ale activităților și rezultatelor proiectului pilot au fost postate în limba română pe paginile de internet „ Sturionii din România și CITES” (http://ddni.ro/sturgeons/ ), pe pagina dedicata de UDJ Galați (www.sturioni.ugal.ro) și urmează să fie postate și pe pagina ANPA (www.anpa.ro ).

 

Datele experimentale și observațiile privind migrația în aval, răspândirea în fluviu și în mare, adaptarea la condițiile de mediu sălbatic, inclusiv capacitatea de a se hrăni cu fauna bentonică și cu pești, obținute de acest proiect pilot în premieră pentru bazinul Dunării și Marea Neagră, prin populări experimentale în fluviu, timp de doi ani, coroborate cu date recente obținute la populările experimentale din Franța (Acolas et al. 2011), Germania (Gessner 2015) și Polonia (Kolman et al. 2015), permit propunerea unor recomandări pentru un viitor regulament european pentru redresarea populaţiilor de sturioni critic periclitate.
• Se constată că vârstă cea mai potrivită atât biologic cât și economic pentru popularea de susținere este cu pui de sturioni de 3 – 6 luni, când capacitatea de adaptare, supraviețuirea și răspândirea în zonele de hrănire din fluviu și din mare este cea mai ridicată.
• În situații speciale se pot folosi și pui de 1 – 3 ani, vârste la care puii populați experimental în acest proiect pilot au dovedit o bună capacitate de adaptare la mediul sălbatic și o creștere asemănătoare cu puii născuți din reproducere naturală în fluviu.
• Se cunoaște azi că perioada de imprimare olfactivă pentru a recunoaște locul natal din fluviu este la sturioni similar cu specii de salmonide (Mills 1991; Shelton 2012), cea din primele 8 săptămâni de viată.
• Pentru a se asigura în cel mai înalt grad posibil reîntoarcerea sturionilor populaţi în fluviul natal pentru a se reproduce (în cazul Dunării inferioare împreună cu sturionii sălbatici), se recomandă incubarea icrelor embrionate, predezvoltarea larvelor și puilor în stații mobile (Gessner 2015) amplasate pe malul fluviului în apropierea unor zone de reproducere potențiale sau deja confirmate prin observații pe populația sălbatică încă existentă, alimentate cu apa direct din fluviu. Popularea se va face în aceste locuri din fluviu.
• Pentru a sigura un impact minim al sturionilor populați asupra diversității genetice a populațiilor sălbatice se recomandă controlul diversităţii genetice la toți reproducătorii utilizați pentru producerea puilor, prin analize genetice folosind markeri mitocondriali și nucleari adecvați (regiunea D-loop, microsateliți)
• Este imperios necesar ca populările de susţinere să fie însoțite de evaluări periodice la 2- 3 ani de la populare (Gessner&Arndt 2006, Gessner, Chevre&Rochard 2009), pentru a asigura corecțiile necesare ca urmare a situațiilor din diferite fluvii europene care au avut sau mai au sturioni, și din zonele marine în care puii populaţi migrează pentru a se hrăni, nu în ultimul rând pentru a reduce la minim capturările accidentale și mortalitățile prin pescuit industrial accidental în mare.
• Se recomandă luarea în considerare de către Comisia Europeana a organizării, sub auspiciile DG Mare și Societății Mondiale de Conservare a Sturionilor (WSCS), a unei Reuniuni care să examineze și să discute posibilitatea și condițiile în care repopularea și popularea de susţinere pentru refacerea stocurilor de sturioni periclitate critic să fie sprijinite financiar prin mecanismele specifice ale C.E.

Experiența practică acumulata de acest proiect pilot ne-a permis să elaboram o metodă de evaluare a eficienței popularilor de susţinere sau a repopulărilor cu pui de sturioni din specii critic periclitate, aplicabilă în condițiile Dunării inferioare.

1. Puii de sturion care se populează trebuie crescuți pană la o talie care permite marcarea lor permanentă, individuală sau de grup, astfel încât ei să poată fi recunoscuți ușor la capturare în cursul pescuitului de evaluare în fluviu sau în mare, și dacă vor fi capturați în cazul în care fie migrează în fluviu pentru reproducere și sunt capturați pentru a fi folosiți la reproducere controlata, fie, în viitor, sunt capturați la redeschiderea pescuitului comercial. La stadiul actual de cunoaștere metoda de marcare cea mai potrivita este cu sârmuliţe codate (CodedWireTag - CWT).
2. Răspândirea și localizarea puilor populaţi în fluviu și în apele de coastă de la Marea Neagră se evaluează prin pescuit experimental astfel:
• În primele două săptămâni de la lansarea puilor în fluviu ei pot fi capturați prin pescuit în timpul zilei, cu setci cu ochi de 25 - 32mm, armate astfel încât să lucreze în derivă, în apropierea fundului apei.
• Ulterior se va organiza după minimum 6 luni si maximum 8 luni pescuitul de evaluare în apele din zonele de vărsare a brațelor Dunării în mare, folosind șiruri de 8 setci multi -ochi (a = 28 – 40 – 50 – 70 mm) cu sirec, ancorate în timpul nopții pe fundul mării la adâncimi de 3 – 9 m, și localizate pentru ridicare / recuperare folosind GPS portabil.
• În ambele situații bărcile vor fi dotate cu recipienți potriviți având sistem portabil de aerare. Se va evita aglomerarea puilor în acești recipienți, fiind preferabilă chiar eliberarea puilor capturați în număr prea mare, după ce a fost verificată cu detectorul CWT prezenta mărcilor.
• În ambele situații bărcile sau personalul de monitorizare care va examina la malul apei puii capturați trebuie să fie dotat cu detectoare CWT hidro-rezistente.
• Pentru examinarea puilor capturați este necesară organizarea unui sistem de capacitate corespunzătoare de păstrare vii a puilor în apă de mică adâncime de la malul apei, masa și ihtiometru de lungime adecvată și cântar electronic pentru măsurare și cântărire, căzi pentru păstrarea temporara a peștilor vii cu sistem de aeratoare de mare capacitate, alimentare de la un generator electric cu motor cu ardere interna sau alt sistem de alimentare cu CA de 220 V.
• Pentru evaluarea stării de hrănire / umplere a tubului digestiv se va folosi metoda de extracție stomacală prin injectare de apă în stomac dezvoltată de francezi (Rochard, comunicare personală).
• Puii capturați vor fi fotografiați și li se va preleva țesut din înotătoarea anală pentru analize de ADN.
• Toate datele de examinare ale peștilor se vor trece pe fișe biometrice speciale și ulterior în baza de date electronică proiectată pentru a putea efectua analiza caracteristicilor prin operații de filtrare adecvate (de ex. MS Excel).
• După examinare peștii se eliberează în mediul natural de unde au fost capturați (în cazul fluviului) sau în mare în apropierea zonei de pescuit.
3. Evaluarea supraviețuirii și a ratei de regăsire în capturile comerciale viitoare se va face prin dotarea inspectorilor ANPA cu detectoare CWT, astfel încât aceștia să poată identifica la centrele de prima predare sturionii capturați. ANPA va dezvolta un sistem adecvat de stocare și raportare a acestor regăsirii de către personalul de inspecție.

Organizare şi participarea la workshop-uri

În cadrul proiectului pilot s-au organizat două workshop-uri internaționale la Galaţi. Primul, dedicat instruirii participanților din țarile riverane Marii Negre, a fost organizat in 6-8 aprilie 2014, iar cel de-al doilea, dedicat discutării și diseminării internaționale a rezultatelor proiectului s-a desfășurat in 7 – 11 septembrie 2015.

Activitățile și rezultatele proiectorului pilot au fost prezentate la:
- Masa rotundă cu tema „Existenta / persistența sturionilor în Dunăre – o șansă sau o povara”, organizată la ferma Ciocănești, Jud Călăraşi, de către WWF Romania;
- The 8th International Black SeaSymposium on „Science Technology and Innovation in the Black Sea: MovingForward”, Atena, 19 – 20 noiembrie 2015 (Lenhardt et al. 2016);
- Reuniunea Regional a Autorităților CITES si de Pescuit de la Dunărea Inferioara, care s-a organizat de Institutul de Biologie al Academiei Romane (IBB) la București în 17 noiembrie 2015;
- Reuniune ANPA cu participarea asociațiilor de pescari din RBDD, organizată la IB în 18 noiembrie 2015;
- Mini-simpozionul International al Societății Mondiale pentru Conservarea Sturionilor (WSCS), organizat la Bordeaux în 6 aprilie 2016 (Suciu & Ionescu 2016);
- Workshop-ul internațional „Ad HocSturgeon Workshop Meeting”, organizat în 10-14 Iulie 2016, la Sf. Gheorghe, de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.
- Conferința internațională RomPhysChem 16, organizata la UDJ Galați (21- 23 sept 2016) sub auspiciile Academiei Romane.

Participanții la al Workshop-ul internațional de discutare și diseminare a rezultatelor proiectului pilot organizat în 7 – 11 sept. la Galat


Diseminarea rezultatelor proiectului pilot la asociațiile de pescari

A fost realizat un pliant special în limba româna care prezenta activitățile și rezultatele proiectului pilot, fiind distribuit la asociațiile de pescari profesioniști de la Dunăre și coasta Mării Negre.
Au fost diseminate rezultatele proiectului pilot în cadrul următoarelor Reuniuni/Work-shopuri:
1. Reuniunea ANPA cu participarea asociațiilor de pescari din RBDD, organizata la IB în 18 noiembrie 2015” unde au participat reprezentanți ai următoarelor organizații :
• Federația Organizațiilor de Pescari Delta Dunării-organizație reprezentativă a asociațiilor de pescari profesioniști din Delta Dunării
• Asociația producătorilor de pește din Dunăre si Marea Neagra
• Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie"ROMFISH" , asociație compusă din 25 de societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniul acvaculturii.
2. Final workshop of the pilot project on evaluation of experimental stocking of theDanube River withyoungsturgeonsfromcriticallyendangered species:
• Asociația Naționala de Combatere a Braconajului și Poluării, asociație compusă din peste 20 de asociații de pescari (AVPS Lupu Cenușiu , AP Vidra Maramureș, AVP Cocoșarul Craiova, APS Cheile Lăpușului, etc.)

Final workshop of the pilot project on evaluation of experimental stocking of theDanube River withyoungsturgeonsfromcriticallyendangeredspecies

Articole în presa scrisă şi audiovizuală

Pe tot parcursul implementării proiectului pilot, activitățile și rezultatele au fost prezentate 22 de articole în presa locala și națională, 8 știri și interviuri prezentate pe posturile de televiziune naționale (ProTV , Digi TV, Prima, B1 TV), un articol în Eurofish Magazine nr. 5 / 2015, care apare la Bruxelles și un articol în National Geographic Romania on line (28 aprilie 2016).

Realizarea unui film documentar

În cadrul proiectului a fost realizat de către Mergatronic World Productions Baia Mare (regizor Gheorghe Gligan) un film documentar despre proiect, în limba română, subtitrat în limba engleză. Cele doua variante ale filmului au fost postate pe Youtube la adresele https://www.youtube.com/watch?v=ofryFErRnCY - varianta lungă, și https://www.youtube.com/watch?v=a-jcImE6udE - varianta scurtă.

Publicarea de lucrări științifice şi elaborarea de teze de doctorat
Sunt în curs de elaborare și vor fi publicate în anul 2017 patru lucrări științifice:
1. Ionescu T., Mihalache I., Hont S., Bushuiev S., Chashchin A., Memis D., Komakidze G., Paraschiv M., Iani M., Suciu R.,Bîrsan I., Cristea V. - Distribution in the Black Sea of beluga sturgeon (Husohuso), Russiansturgeon (Acipensergueldenstaedti) and stellatesturgeon (A. stellatus) stockedexperimentally in theLowerDanube River . (J. of AppliedIchthyology)
2. Ionescu T., Hont S. Mihalache I., Bushuiev S., Chashchin A., Paraschiv M., Bichescu C., Suciu R., Cristea V. Feeding and growth of beluga sturgeons (Husohuso) stockedexperimentally in theLowerDanube River. (Turkish Journal of Fisheries and AquacultureSciences)
3. Ionescu T., Hont S. Mihalache I., Bushuiev S., Chashchin A., Memis D., Paraschiv M., Iani M., Suciu R., Cristea V. Feeding and growth of Russiansturgeons (Acipensergueldenstaedti) stockedexperimentally in theLowerDanube River. (Turkish Journal of Fisheries and AquacultureSciences)
4. Onara D., Holostenco D., Cretu M., Ionescu T., Hont S., Paraschiv M., Bushuiev S., Chashchin A., Komakidze G., Suciu R. Cristea V. – Genetic diversity of stocked and wild beluga sturgeon (Husohuso), Russiansturgeon (Acipensergueldenstaedti) and stellatesturgeon (A. stellatus) in the Black Seacoastalwaters. (Turkish Journal of Fisheries and AquacultureSciences)
Rezultatele proiectului pilot vor fi utilizate în elaborarea unei teze de doctorat (doctorand Ing. Tudor Ionescu) cu titlul „Cercetări pentru evaluarea sturionilor populați experimental în Dunărea inferioară”.

PARTENERI

      

COLABORATORI