Toate populațiile speciilor de sturioni care se reproduc în Dunăre sunt clasificate în Lista Roșie a Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii (UICN) (www.iucnredlist.org) ca fiind periclitate critic (morunul, păstruga, viza şi nisetrul) sau amenințate (cega), de asemenea sunt incluse în Anexa 5 a Directivei CE pentru Habitate şi în Anexa 2 a Convenției de Comerț Internațional cu Specii Amenințate de Faună şi Floră (CITES).
Sturionii constituie specii indicatoare ale calităţii mediului în regiunea unde trăiesc datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc în timpul migrației, creșterii puilor în fluviu şi a adulților în mare.
Ţările din regiunea Dunării Inferioare au convenit în cursul Reuniunii regionale CITES de administrare a sturionilor, organizată la Tulcea în luna iunie 2013, asupra unei Strategii Regionale pentru conservarea şi managementului durabil a populaţiilor de sturioni din N-V Mării Negre şi Dunărea Inferioara în concordanță cu CITES. În baza acestei strategii toate ţările trebuie să monitorizeze anual starea stocurilor de sturioni şi să implementeze programe de populare de susţinere a populaţiilor aflate în declin.
Numai prin studii aprofundate şi prin lucrări serioase putem să ne afirmăm în faţa lumii civilizate ca un popor inteligent, conştient de înalta sa misiune culturală la gurile celui mai măreţ fluviu european şi să punem totodată şi ţara în stare să tragă toate foloasele din situaţia ei geografică atât de favorabilă. GRIGORE ANTIPA
STURGEONS - A HAERITAGE FROM AGES PAST
Universitatea "Dunărea de Jos" Galați
Din datele obținute prin pescuit accidental şi prin pescuit de evaluare în România şi în țările riverane Mării Negre, putem spune că puii de sturioni din toate cele trei specii s-au adaptat bine la viața sălbatică din Dunăre şi din Marea Neagră. Toate exemplarele capturate prezentau o stare fiziologică bună, conținutul stomacal foarte bogat în hrană și creșteri biometrice vizibile rezultă o adaptabilitate bună la condițiile din mediul natural.
În data de 11 oct. pe toana Condrea, aval de Galați (Km 148) s-a capturat accidental, patru exemplare de juvenili de morun. Două exemplare marcate cu CWT în înotătoarea pectorală stângă (seriile CWT 23 68 06 09402 și CWT 23 68 07 06989) s-au păstrat pentru disecție, ambele aveau în stomac pui de pești de curând ingerați.
Extragerea mărcilor CWT și citirea codurilor a arătat ca fuseseră lansați în brațul Borcea la Fetești în 3 oct. 2013.
Este pentru prima dată că s-a făcut o asemenea observație pe juvenili de morun din acvacultură lansați în Dunăre.
Unul din exemplarele de morun capturate accidental în 11 oct. 2013 pe Dunăre în zona Galați (Km 148 / toana Condrea) care avea marca CWT 23 68 06 09402. Cei 6 pești parțial digerați au fost găsiți în stomacul exemplarului din fotografie(foto original T.Ionescu).
În data de 06.06.2015 pe toana Condrea, aval de Galați (Km 148) s-au capturat două exemplare de pui de nisetru marcate cu CWT în pectorala stângă. Aceștia au fost populați experimental în data de 02.06.2015 la km 38 Brațul Borcea. În figura următoare se poate observa conținutul stomacal extras de la exemplarul de nisetru, care arată că la 4 zile de la popularea în Dunăre puii de nisetru proveniți din acvacultură știau să caute și au consumat macro-nevertebrate și pui de pești.
Unul din exemplarele de nisetru capturate accidental în 06.06.2015 pe Dunăre în zona Galați (Km 148 / toana Condrea) marcat cu CWT în pectorala stângă iar în imaginea de jos se poate observa conținutul stomacal(foto original T.Ionescu).
În figura următoare se poate observa o păstrugă marcată cu CWT în pectoral stângă, capturată în data de 15.10.2014 în Marea Neagră la Ciotica / Sachalin. Aceasta avea o greutate de 2240 de grame în momentul capturării, de aproximativ 3 ori mai mult decât în momentul lansării în Dunăre în Octombrie 2013, când avea 709 grame. Din conținutul stomacal, starea fiziologică şi creșterea care a înregistrat-o rezultă o adaptabilitate foarte mare la mediul din Marea Neagră
Exemplar de păstrugă marcată cu CWT în pectorala stângă și conținutul stomacal extras de acesta , capturată în 15 oct 2014 la Ciotica, în Marea Neagră(foto original T.Ionescu).
În cadrul proiectului au fost implicaţi experţi din ţările riverane Mării Negre care au colectat probe de la sturionii capturați accidental în zonele costiere aferente ţării lor. Din aceste zone de pescuit s-au înregistrat capturi de sturioni în patru zone distincte din bazinul Mării Negre.
• Zona 1 – la gura de vărsare a Braţului Sf. Gheorghe
• Zona 2- Ucraina
• Zona 3 -Georgia
• Zona 4- la gura de vărsare a fluviului Sakarya -Turcia
Zonele în care s-a realizat pescuit științific de evaluare a răspândirii puilor de sturioni şi distribuția curenților de suprafață în Marea Neagră (Hartă originală a curenților reprodusă în Google Earth din Korotaev et al. 2003)(foto original T.Ionescu)
În toată perioada de implementare a proiectului s-au capturat un număr de 1627 pui de sturioni din cele trei specii, din care 19 exemplare au fost capturate accidental în Dunăre. La 756 exemplare (46,59%) a fost detectată marcă CWT, acestea fiind populate experimental în Dunăre în anul 2013 respectiv în anul 2015.
Dacă în România evaluarea a fost efectuată în 4 campanii distincte, special organizate pentru această activitate, în Ucraina experții din această țară au înregistrat exemplarele capturate accidental în fiecare luna în cadrul activităților de pescuit costier în Marea Neagră. În Georgia, respectiv Turcia s-au înregistrat date din capturile accidentale cu unelte active și staționare, folosind conexiunile cu pescarii profesioniști din zonă. În următoare este prezentată distribuția pe zone din Marea Neagră a puilor de sturion capturați.
În zona 1 prezența puilor marcați cu CWT, lansați în Dunărea Inferioară, este net superioară celorlalte zone, în condițiile în care efortul de pescuit a fost mai mare. Este de remarcat că în Zona 2 / Ucraina, s-a înregistrat un procent mai mare de sturioni sălbatici decât în celelalte zone.
Prezența puilor de sturion marcați cu CWT mai mult în zona 1 se datorează existentei hranei naturale abundente de la gura de vărsare a Braţului Sf Gheorghe, în care puii de sturion au un mediu ideal de supraviețuire şi creștere.
Ca şi structură a capturilor pe specii, daca la puii de sturioni sălbatici procentul este aproximativ egal la puii de sturion marcați cu CWT domină puii de sturion din specia nisetru, 93,27% din totalul de 758 de exemplare capturate.
Puii de sturion capturaţi pe parcursul implementării proiectului
Structura capturilor de pui de sturion pe ţări /zone
Structura capturilor de pui de sturion marcaţi cu CWT pe țări /zone
Structura capturilor de pui de sturion sălbatici pe ţări/zone
Puii sălbatici de sturion capturați în Marea Neagră pe parcursul implementării proiectului pilot
Puii de sturion marcați CWT capturați în Dunăre și în Marea Neagră pe parcursul implementării proiectului pilot
La gura de vărsare a brațului Sf. Gheorghe UDJ Galați a efectuat pescuit în scop științific în trei locații ( Buival, la Est de gura de vărsare, Sahalin respectiv Ciotic. În această zonă s-a organizat patru campanii de pescuit științific însumând în total 47 de zile pescuit efectiv în iulie 2014, octombrie 2014, iulie 2015 și octombrie 2015. Pentru aceasta s-au folosit 3 ambarcațiuni conduse de pescari profesioniști din Sfântu Gheorghe. Pescuitul a fost practicat staționar / de noapte, la adâncimi de 2-9 m. S-au folosit unelte experimentale tip setcă, cu sirec cu ochi de 28, 38,50 şi 70 mm, lungime de 60 m /unealta, înălțimea de 4 m / unealta iar fiecare ambarcațiune a folosit un șir de 8 bucăți de unelte (câte două din fiecare tip / ochi de plasă).
Locurile de pescuit de evaluare de la gurile brațului Sf. Gheorghe(foto original T.Ionescu)
