Pescuitul de evaluare a distribuției puilor de sturioni în zona de hrănire în mare de la gurile brațului Sf. Gheorghe s-a făcut în lunile iulie și octombrie 2014 și respectiv iulie, octombrie și noiembrie 2015.
S-a lucrat cu trei pescari profesioniști din comuna Sf. Gheorghe aleși astfel încât să reprezinte experiența a trei generații diferite (35 – 55 – 65 ani). Aceștia au lucrat cu bărcile lor iar proiectul pilot a confecționat 32 de segmenți de ave din fire „Silky net” (2x 24), translucide, cu ochiuri la deasă de 25 – 38 – 50 – 70 mm iar la rară(sirec) de 200 mm. Înălțimea plaselor posădite era de 3,5 m iar lungimea unui segment era de 60 m. Fiecare pescar lucra cu un șir de plase format din câte două plase din fiecare mărime de ochi, astfel încât lungimea totală a unui șir de plase era de 480 m.
Plasele erau instalate pe fundul mării folosind mai multe ancore metalice. Poziția plaselor era de fiecare dată înregistrată de pescar pe GPS-ul personal. Plasele erau ridicate înainte de răsăritul soarelui astfel încât timpul mediu de pescuit era de cca. 8 ore.
Fiecare barcă de pescuit a fost dotată cu câte o cuvă de plastic de 50 l și sisteme de aerare portabile alimentate cu baterii R20, în care se transportau sturionii capturați vii.
A fost organizat un loc centralizat de investigare a sturionilor aduși zilnic de pescari, situat pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe la cca. 300 m de gura de vărsare în mare.
Sturionii erau parcați pentru investigare într-un țarc din plasă fixat în apă de 1 m la malul fluviului. Cuvele în care erau aduși sturionii pe uscat pentru examinare erau aerate folosind un generator electric de 2 KW și aeratoare alimentate la 220V.
Locurile de pescuit au fost schimbate periodic astfel încât să fie eșantionați sturionii răspândiți în întreaga zonă de ape de coastă de la vărsarea brațului Sf. Gheorghe.
Fiecare sturion capturat a fost măsurat (LT și LS) și cântărit (GT), i s-a prelevat un fragment din înotătoarea anală pentru analize ADN și a fost fotografiat în prezența unei etichete având codul individual al peștelui format din patru numere, de tipul 14/8/4/15, unde 14 este pentru an, 8 este codul pentru capturile din România, 4 este numărul fișei biometrice iar 15 este numărul individual al peștelui de pe această fișă. Toate datele au fost înregistrate pe fișe tip și ulterior trecute în Baza de Date a Proiectului Pilot (BDPP) / Excel MS Office.
Sturionii care au murit accidental în plase au fost disecați pentru examen parazitologic intern și prelevare de probe de conținut stomacal / hrană ingerată.

Locurile de pescuit pentru evaluarea supraviețuirii și răspândirii juvenililor de sturioni în zona gurilor brațului Sf. Gheorghe / iulie 2014(foto original R.Suciu)

Țarcul folosit la parcarea sturionilor pentru detectarea individuală a marcării, colectarea probelor de țesut și conținut stomacal, fotografierea și efectuarea măsurătorilor biometrice(foto original T.Ionescu)

La Universitatea Dunărea de Jos din Galați, în cadrul Departamentului de acvacultură s-a organizat în perioada 8 – 10 aprilie 2014 workshop-ul de instruire a experților din țările din regiunea Dunării inferioare și a Mării Negre, care au acceptat să participe la evaluarea răspândirii în zonele de coastă a puilor populaţi în Dunăre. Lista celor 7 participanți străini din Serbia (1), Ucraina (2), Georgia (1), Turcia (2) şi Bulgaria (1) la workshop este prezentată în.
În cursul workshop-ului (Fig. 6 ) s-au prezentat obiectivele și structura proiectului pilot, rolul experților străini, sistemul de lucru și comunicare preconizat, echipamentele de detecție și de marcare CWT. În cursul a două zile s-au făcut aplicații practice / exerciții individuale de marcare CWT , de extracție şi citire a mărcilor la şi de la exemplare de pui de păstrugă de un an crescute în sistemul recirculant al departamentului.
Toți experții au fost angajați în cadrul proiectului și s-au discutat şi perfectat sistemul de înregistrare a sturionilor pe care îi vor investiga, inclusiv detectarea și extragerea mărcilor CWT, măsurători barometrice, fotografierea lor individuală din trei poziții şi recoltarea probelor de țesut pentru analizele genetice. Fiecare a semnat documente pentru primirea în custodie a echipamentelor de marcare și detecție pentru mărcile CWT. Acestea au fost ulterior expediate internațional prin DHL la instituțiile de la care proveneau experții.

Aspecte de la workshop-ul regional de instruire ținut la Universitatea Dunărea de Jos din Galați (8 – 10 aprilie 2014)(foto original T.Ionescu)

Pentru urmărirea deplasării prin telemetrie ultrasonică a puilor de sturioni populați în Dunăre partenerul INCDPM București a achiziționat 12 stații automate submersibile de recepție ultrasonică tip VR 2W și 102 mărci emițătoare ultrasonice de tip V9-2x, cu durata de viață de cca 500 zile, care emit semnale codate la interval de cca. 240 sec, și V16TP, cu senzori pentru adâncime și temperatură, având o durată de viață de cca 6,5 ani, care emit semnale codate la intervale aleatorii de cca. 30 - 60 sec. Primele au fost implantate la puii de nisetru (N=34) de la Ferma Tămădău și de păstrugă (N = 33) de un an de la Ferma Horia, iar ultimele la moruni (N = 35) de la Ferma Ianca / J. Olt, din generația 2010, care au fost utilizați la popularea experimentală din anul 2013.
Deoarece eliberarea în Dunăre a sturionilor purtători de mărcii ultrasonice s-a făcut la Corabia / Km 633, pentru urmărirea deplasării sturionilor au fost amplasate pe cursul Dunării și brațele deltei 26 de stații automate pe sisteme plutitoare tip DKTB și respectiv DKMR-01T.
Perioada de urmărire (inclusă în acest raport) a fost de la populare, 12 dec. 2016, până la 29 dec. 2016, când cea mai mare parte din sturioni era deja pe brațele deltei sau în mare.